Comerțul electronic - Regulamentul European 302/2018 privind prevenirea geoblocării

REGULAMENTUL (UE) 2018/302 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 28 februarie 2018 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2006/2004 și (UE) 2017/2394, precum și a Directivei 2009/22/CE

Comerțul electronic este procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii sau informații prin intermediul internetului.

Tipuri de comerț electronic

Majoritatea afacerilor de pe Internet, cu comerţ electronic, s-au dezvoltat în aria Business-to-Business şi Busines-to-Consumer, ambele cunoscand o dezvoltare fără precedent și totodată continuă.

• Business-to-business (B2B) – model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte organizații;
• Business-to-consumer (B2C) – model de comerț electronic în care companiile vând la cumpărători individuali – persoane fizice;
• Consumer-to-business (C2B) – persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie;
• Consumer-to-consumer (C2C) – consumatori care vând direct la alți consumatori;
• Comerț mobil (m-commerce) – tranzacții și activități de comerț electronic conduse prin mediu electromagnetic;
• E-government: Government-to-business (G2B) – model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice;
• Government-to-consumer (G2C) – acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice ( ex. plătirea taxelor online)

Avantajele si dezavantajele comerțului electronic

Datorită faptului că încheierea contractului prin intermediul mijoacelor electronice nu necesită prezența simultană a celor două părți – operatorul economic și consumatorul – contractul încheiat prin mijloace electronice este privit ca un contract la distanță.

Ce este Regulamentul privind eliminarea geoblocarii?

Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi în primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi comercianţi.

In acest sens la 4 decembrie 2018 a intrat în vigoare noul regulament propus de Comisia Europeană, care elimină geoblocarea nejustificată în mediul online în întreaga Uniune. Europenii nu vor trebui să se mai teamă că un site web le va bloca accesul sau îi va redirecționa doar pentru că ei – sau cardurile lor de credit – provin dintr-o altă țară. Oriunde s-ar afla în UE, vor avea acces la bunuri și servicii online.

Regulamentul European 302/2018 conține un set de reguli care vizează limitarea tehnică a accesului cumpărătorilor străini la un site web, precum și complicațiile practice sau imposibilitatea efectuării de către străini a unor achiziții pe un site web.

Geoblocarea se referă la practicile utilizate de vânzătorii online care duc la negarea accesului la site-uri web din alte state membre. Acesta include, de asemenea, situațiile în care accesul la un site web este acordat, dar clientul din străinătate este împiedicat să finalizeze cumpărarea sau este obligat să plătească cu un card de debit sau de credit dintr-o anumită țară. “Geodiscriminarea” are loc, de asemenea, atunci când se cumpără bunuri și servicii off-line, de exemplu atunci când un consumator este prezent fizic la locul comerciantului, dar este fie împiedicat să acceseze un produs sau un serviciu, fie i se oferă condiții diferite.

Regulamentul privind eliminarea discriminării geografice pe motive de cetățenie sau naționalitate, domiciliul sau sediul clienților urmărește să ofere mai multe oportunități consumatorilor și întreprinderilor în cadrul pieței interne a UE. Se referă în special la problema clienților de a nu putea cumpăra bunuri și servicii de la comercianți localizați într-un alt stat membru din motive legate de cetățenie, locul de reședință sau locul de stabilire – prin urmare, accesul la cele mai bune oferte, prețuri sau condiții de vânzare este redus în comparație cu rezidenții statului membru al comercianților.

Cum impactează Regulamentul accesul la site-urile online?

Regulamentul interzice blocarea accesului la site-uri web și redirecționarea fără acordul prealabil al clientului. Acest lucru crește transparența prețurilor, permițând clienților să acceseze diferite site-uri web naționale. Această prevedere se aplică și în cazul serviciilor non-audiovizuale furnizate electronic, cum ar fi cărți electronice, muzică, jocuri și software.

Exemplu: Un client român dorește să acceseze site-ul spaniol al unui comerciant de jucarii online. Chiar dacă scrie în URL-ul versiunii spaniole, el este redirecționată către versiunea română. După intrarea în vigoare a regulamentului, o astfel de redirecționare va necesita consimțământul explicit al clientului și chiar dacă clientul își va da consimțământul pentru redirecționare, versiunea originală pe care a vrut să o viziteze ar trebui să rămână accesibilă în continuare.

Cum va impacta Regulamentul accesul la bunuri și servicii?

Regulamentul definește situații specifice în care nu există motive justificate pentru blocarea geografică sau alte forme de discriminare bazate pe naționalitate, reședință sau stabilire. În aceste situații, clienții dintr-un alt stat membru au același acces la bunuri și servicii ca și clienții locali. Aceste situații sunt:

Vânzarea produselor fără livrare

Vorbim de situația clasică atunci când un client dorește să cumpăre un bun, cum ar fi: electronice, haine, articole sportive sau o carte, pe care comerciantul nu le livrează transfrontalier către statul membru al clientului.

Grație noului Regulament, astfel de clienți din alte state membre au dreptul la livrare în statul membru al comerciantului în același mod ca și clienții locali.

Exemplu: Un client român dorește să cumpere o bicicleta și găseaste cea mai bună ofertă pe un site web englezesc. Clientul va avea dreptul să comande bunul și să îl ridice de la sediul comerciantului sau să ceară livrarea la domiciliu.

Vânzarea serviciilor furnizate electronic

Atunci când un client dorește să cumpere un serviciu furnizat electronic, cum ar fi serviciile cloud, antrepozitul de date sau găzduirea site-urilor web, de la un comerciant stabilit într-un alt stat membru. Acești clienți au dreptul să facă acest lucru în același mod ca și clienții locali.

 Exemplu: Un consumator roman dorește să cumpere servicii de găzduire pentru site-ul său de la o companie franceza. El va avea acces la serviciu, se poate înregistra și cumpăra acest serviciu fără să plătească taxe suplimentare în comparație cu un consumator francez.

Furnizarea de servicii prestate într-o anumită locație fizică

Această categorie acoperă servicii cum ar fi bilete de concert, rezervările de cazare și închirieri auto. Și în această situație, clientul are dreptul la tratament egal. Atunci când un client cumpără un serviciu care este furnizat în sediul comerciantului sau într-o locație fizică în care operează comerciantul, în cazul în care spațiile sau locația respectivă se află într-un alt stat membru decât cel al clientului.

Exemplu: O familie din Romania vizitează un parc tematic din Danemarca și dorește să profite de o reducere de familie pe prețul biletelor de intrare. Prețul redus va fi disponibil pentru familia română, la fel ca și pentru familiile daneze.

Ce trebuie să facă magazinele online pentru a fi în legalitate conform Regulamentului geoblocare​

Conform Regulamentului UE de geoblocare (302/2018), intrat în vigoare pe 4 decembrie 2018 exista patru puncte principale care trebuiesc respectate:

1. Regulamentul NU vă obligă să livrați produsele voastre în toată Uniunea Europeană. Deci NU trebuie să căutați un curier international daca vă cere cineva sa trimiteți un produs in alta tara. Puteți să o faceți dacă doriți, dar nu vă obligă nimeni.
   1. Verificați să nu blocați sau să redirecționați automat utilizatorii din alte țări UE, dacă aceștia vor să:
   2. acceseze site-ul vostru;
   3. acceseze o anumită versiune sau într-o anumită limbă;
   4. își facă un cont pe site-ul vostru;
   5. plaseze o comandă.
2. Verificați termenii și condițiile și zona de livrare, pentru a nu preciza că poate fi cumpărător doar o persoană din România sau anumite state UE. Puteți în schimb să stabiliți zona în care livrați (România sau anumite orașe sau zone) sau statele în care este necesară o estimare individuală a prețului livrării.
3. Dacă vreți neapărat și nu aveți ceva similar (dar nu este obligatoriu), puteți introduce o frază în termeni și condiții, de tipul: “Magazinul nostru acceptă orice clienți din Uniunea Europeană, dar livrarea o putem face momentan doar pe teritoriul României”.

Evident, acestea sunt niște principii generale, situația poate să fie puțin mai complexă în cazul în care oferiti servicii online.

Restricții pentru site-uri conform Regulamentului 302/2018

După data de 4 decembrie 2018 sunt interzise conform Regulamenului, următoarele:

• Punerea în practică a accesului la site-uri web dintr-o altă țară (blocarea geologică pură);
• Limitarea sau interzicerea accesului la site-urile web sau la produsele oferite pe un site „în orice alt mod” (de exemplu, cazul codurilor postale ce au adesea un camp formatat si din acest motiv un cumpărător nu poate introduce datele sale de adresă în formularul de comandă);
• Redirecționarea vizitatorilor site-ului către o versiune locală a site-ului fără consimțământul prealabil al persoanei vizate;
• Utilizarea diferențelor de preț bazate pe originea achiziției (cu excepția cazului în care există o justificare obiectivă pentru aceasta);
• Utilizarea altor condiții de vânzare în funcție de locul de reședință sau de ședere al cumpărătorului (cu excepția cazului în care există o justificare obiectivă);
• Refuzul de a vinde în funcție de un loc de reședință sau de ședere (care poate limita livrarea către anumite zone, dar cumpărătorul care este dispus să accepte opțiunile de livrare limitate trebuie să poată cumpăra întotdeauna);
• Discriminarea cumpărătorilor pe baza mijloacelor de plată oferite (acesta este refuzul sistematic de exemplu de carduri de credit emise într-o altă țară).